Sit Natura 2000 Campia Crisurilor

BackOffice Tools

Ursul monitorizat prin GPS GSM de către WWF în Maramureş a fost găsit mort, pe raza Fondului de Vânătoare Botiza, fond gestionat de o asociaţie înfiinţată recent în acest scop. Buletinul de analiză emis de către Direcţia Sanitar-Veterinară Maramureş arată faptul că ursul a fost împuşcat, în contextul în care asociaţia nu avea cotă de vânătoare pentru specia urs brun în acest an. WWF atrage atenţia asupra faptului că braconajul este o reală ameninţare în România, atât asupra populaţiilor de urs, cât şi asupra cercetării ştiinţifice.

”Acest urs împuşcat este victima unui sistem bolnav şi corupt de gestionare a carnivorelor mari din ţara noastră. Acest nefast eveniment trebuie să fie un semnal mare de alarmă pentru noi, pentru autorităţile şi organismele responsabile de gestionarea populaţiilor de urs brun din ţara noastră, dar şi pentru Comisia Europeană, având în vedere valoarea şi importanţa speciei pentru ecosistemele forestiere din România dar şi din Europa. Se pare că, pe lângă reducerea şi fragmentarea habitatelor urşilor, trebuie să adresăm în cel mai serios mod posibil şi problematica braconajului, care poate periclita pe termen lung conservarea speciei în multe zone ale ţării, dar şi să obtureze actul cercetării ştiinţifice, atât de necesar pentru definirea celor mai potrivite măsuri de gestionare a populaţiilor acestei specii”, a declarat Cristian-Remus Papp, coordonatorul proiectului Graniţe deschise pentru urşi în Carpaţii României şi Ucrainei.

Deşi reprezentanţii WWF au fost cei care au adus la cunostinţa gestionarului fondului de vânătoare faptul că ursul a fost găsit mort, aceştia nu au anunţat imediat poliţia, apelul de urgenţă fiind efectuat tot de către echipa WWF. Conform contractelor de gestiune a fondurilor de vanatoare, gestionarul are obligaţia să asigure paza fondului cinegetic şi să acţioneze cu toate mijloacele, în vederea prevenirii şi combaterii braconajului cinegetic. Apoi, are şi obligaţia de a face demersurile legale necesare pentru soluţionarea cazurilor de braconaj descoperite.

WWF a constatat că există diferenţe între raportul realizat de experţii organizatiei la faţa locului şi anumite concluzii din raportul emis de Direcţia Sanitar-Veterinară.

Graniţe deschise pentru urşi

Ursul împuşcat este primul exemplar capturat de către WWF pentru montarea unui colar GPS GSM în cadrul proiectului Graniţe deschise pentru urşi în Carpaţii României şi Ucrainei. Ursul a fost capturat în raza ocolului silvic Strambu Băiuţ, de pe un fond de vânătoare gestionat de către acesta. Capturarea unui urs implică vaste cunoştinţe în domeniu şi o bună cunoaştere a suprafeţei gestionate, drept pentru care Ocolul Silvic Strâmbu Băiuţ are un rol important în cadrul iniţiativei WWF.

Ursul capturat urma să contribuie la urmărirea traseului și identificarea habitatelor favorabile utilizate de urșii din regiune. Acțiunea este coordonată de WWF-Romania- filiala Maramureș și este o premieră pentru regiune, fiind de o importanţă critică pentru cercetarea ştiinţifică la nivel european. Recent, alte două exemplare de urs brun au fost capturate de către specialiştii organizaţiei şi sunt monitorizaţi prin satelit.

Ursul, un mascul de aproximativ 6-8 ani, care cântărea 150 kg şi măsura aproximativ 2 metri în lungime, a fost capturat în luna iunie a acestui an şi a primit numele de cod WWF11621. Acesta urma să furnizeze date importante pe termen mediu (aproape 2 ani) despre locurile de hrănire, adăpost, înmulţire şi despre coridoarele de deplasare ale speciei şi nu numai. Datele au fost furnizate de către acest urs până la data de 30 august.

Proiectul derulat de WWF își propune conservarea biodiversității din regiune, aflată în continuu declin din cauza dezvoltării economice care nu ține cont de impactul asupra naturii. Pentru a putea elabora pașii și măsurile de conservare necesare, echipa WWF, cu ajutorul celor mai buni specialiști în carnivore mari din țară, colectează informații și realizează o cercetare asupra habitatelor și coridoarelor de deplasare a urşilor.

Proiectul mai vizează dezvoltarea și armonizarea unor instrumente pentru gestionarea eficientă a resurselor naturale, pe o suprafață de 270.000 ha, care implică și dezvoltarea durabilă a comunităților, dar și crearea unei rețele de voluntari formată din persoane interesate de conservarea urșilor bruni.

Implementat în perioada 2012-2014, proiectul Graniţe deschise pentru urşi în Carpaţii României şi Ucrainei este finanțat de cãtre Uniunea Europeanã, în cadrul Programului Operaţional Comun de Cooperare Transfrontalierã Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2007-2013.


Pentru mai multe detalii vă rugăm contactaţi WWF, persoane de contact:

Costel Bucur, Coordonator Regional Carpaţi, Păduri şi Arii Protejate, Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza , tel.0727 227 223

Cristian-Remus Papp, Coordonatorul Proiectului Graniţe Deschise pentru Urşi, Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza , tel.0745 891 929

Ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb a semnat astăzi Ordinul de Ministru referitor la stabilirea criteriilor de identificare a pădurilor virgine din România, alături de Directorul WWF- România, Magor Csibi şi reprezentanţi ai RNP Romsilva, ICAS, Academiei Române şi ai Asociaţiei Proprietarilor de Păduri,. Sala de Consiliu a Ministerului Mediului şi Pădurilor a găzduit, astfel, un moment important, atât pentru soarta pădurilor din ţara noastră, cât şi pentru societatea civilă din România.

Stabilirea acestor criterii, o măsură esenţială pentru protejarea pădurilor virgine ale României, reprezintă primul obiectiv al protocolului de colaborare pe care Ministerul Mediulu i şi Pădurilor şi WWF- România l-au semnat în decembrie 2011, în urma campaniei Salvaţi Pădurile Virgine!

`Dacă acum un an de zile, doar anumiţi specialişti atrăgeau atenţia asupra faptului că avem în România o valoare inestimabilă de păduri virgine, astăzi am ajuns ca o mare parte din populaţie să ştie ce sunt pădurile virgine şi să se implice pentru protejarea lor. Faptul că astăzi semnăm acest ordin este o dovadă că oamenii pot impune agenda politica în România. Legislaţia s-a schimbat în favoarea pădurilor virgine pentru că oamenii au cerut-o. Este o dovadă că dacă există o implicare în masă, lucrurile se pot schimba în ţara noastră. Este o dovadă a faptului că ne gândim pe termen lung, nu doar la ce se va întâmpla mâine, din punct de vedere economic`, a declarat Magor Csibi, directorul WWF- România.


`În calitate de cetăţean şi de europarlamentar am semnat petiţia WWF pentru protejarea pădurilor virgine din ţara noastră. După un proces îndelungat, putem astăzi să punem în aplicare măsurile pentru protejarea pădurilor virgine, în urma colaborării cu WWF- România şi cu reprezentanţii Romsilva, ICAS, Academia Română şi ai Asociaţiei Proprietarilor de Păduri. După semnarea acestui ordin urmează să realizăm cartarea acestor păduri, să elaboram catalogul naţional al pădurilor virgine şi să creăm cadrul necesar pentru asigurarea de măsuri compensatorii pentru proprietarii acestor păduri`, a declarat Rovana Plumb, Ministrul Mediului şi Pădurilor.

Protocolul încheiat în decembrie 2011 între Ministerul Mediului şi Pădurilor şi WWF- România prevede colaborarea în vederea identificării, cartării şi protecţiei pădurilor virgine din România, aşa cum sunt ele definite de comun acord. Pentru soluţionarea problemei compensaţiilor acordate proprietarilor de păduri virgine pe termen mediu şi lung, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi WWF-România îşi propun să înainteze o propunere Comisiei Europene, cu privire la includerea pădurilor virgine în plăţile compensatorii pentru păduri în perioada de programare 2014 - 2020. Pe termen scurt, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi WWF- România vor identifica mecanisme financiare alternative pentru compensarea proprietarilor de păduri virgine.

Acţiunile pe care cele două părţi şi le propun sunt:

• Stabilirea criteriilor de identificare a pădurilor virgine;
• Finalizarea identificării şi cartării pădurilor virgine din România;
• Înfiinţarea unui "Catalog Naţional al Pădurilor Virgine din România" care să reprezinte instrumentul oficial de evidenţă a acestora;
• Includerea pădurilor virgine în tipul funcţional I (TI) - Păduri cu funcţii speciale pentru ocrotirea naturii, pentru care, prin lege, este interzisă orice fel de exploatare de lemn sau alte produse, fără aprobarea autorităţilor competente prevăzute de lege;
• Dezvoltarea unei propuneri cu privire la plăţile compensatorii pentru păduri în perioada de programare 2014-2020;
• Identificarea unor mecanisme financiare alternative pentru compensarea proprietarilor de păduri virgine.

WWF-România va participa cu expertiză la elaborarea actelor normative şi va sprijini, cu fonduri proprii de minim 100.000 de euro, evaluarea şi cartarea pădurilor virgine, în vederea completării Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine.


Despre campania Salvaţi pădurile virgine!


Pe 24 octombrie 2011, WWF România a lansat, alături de ambasadorii şi susţinătorii organizaţiei, campania Salvaţi pădurile virgine!, cu scopul de a pune sub protecţie ultimele păduri virgine din ţara noastră şi printre ultimele din Europa. Peste 80% dintre pădurile virgine din România nu au, în prezent, nicio formă de protecţie şi sunt în pericolul de a fi distruse în mod legal.

În timp record, de 33 de zile, 100.000 de persoane s-au alăturat demersului iniţiat de WWF, semnând petiţia campaniei, disponibilă pe www.padurivirgine.ro. Aceasta solicită Ministerului Mediului şi Pădurilor, garantul şi reprezentantul protecţiei mediului în Guvernul României, să ia măsurile necesare pentru protejarea acestor păduri, în cel mai scurt timp.


Europa şi-a distrus pădurile virgine. Noi încă mai avem.


Pădurile virgine sunt ultimele zone în care natura supravieţuieste în forma sa pură, fără niciun fel de intervenţie umană. Aceste păduri sunt ecosisteme stabile, în care trăiesc până la 13.000 de specii.

WWF consideră că aceste păduri, care reprezintă 65% din pădurile virgine rămase în Europa (exceptând Rusia), sunt bunuri cu valoare de patrimoniu pentru ţara noastră şi pentru Europa. Valoarea acestor păduri sub aspect ştiinţific, peisager, educativ, ecoprotectiv şi al biodiversităţii, este agreată de toţi practicienii, specialiştii şi cercetătorii din domeniu şi din domeniile înrudite.

Cu toate că ne mândrim cu cea mai întinsă suprafaţă de păduri virgine din regiune, doar 18% au un oarecare statut de protecţie, prin faptul că sunt incluse în arii protejate, şi un procent şi mai mic se bucură de protecţie integrală.

WWF a iniţiat lupta pentru salvarea pădurilor virgine cu sprijinul IKEA şi Lafarge, având alături partenerii: Antena 3, Europa FM, Headvertising, TOTB, Mediacom şi Cariere.

Demersul WWF a utilizat experienţa practică a organizaţiei şi studiile Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice.

Cauza pădurilor virgine a fost susţinută de ambasadorii WWF: Ada Condeescu, Alex Găvan, Şerban Copot, Bogdan Dumitrache, Moise Guran, Dani Oţil şi Alexandru Tomescu.


Pentru mai multe informaţii contactaţi WWF:

Magor Csibi, Director de program, Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza , tel. 0730 098 722
Costel Bucur – Coordonator programe forestiere, Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza , tel 0727 227 223
Ioana Beţieanu, Coordonator Comunicare, Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza , tel. 0730 098 716

Ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, a semnat luni, 10 septembrie 2012, în prezența directorului WWF Romania, Magor Csibi, Ordinul privind stabilirea criteriilor și indicatorilor de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine din România.
Odată cu semnarea acestui ordin, pădurile virgine sunt protejate. În prezent, în Eco-regiunea carpatică mai există circa 322.000 de hectare de astfel de păduri, din care 210.000 ha sunt în România. Dintre acestea, doar 18% au un oarecare statut de protecție, prin faptul că sunt incluse în arii protejate, iar un procent și mai mic se bucură de protecție integrală. Restul – de peste 80% – nu au beneficiat, până azi, de nicio formă de protecție, fiind în pericolul de a fi distruse”, a declarat Rovana Plumb cu acest prilej

Evenimente Culturale

Sondaj

Nominalizati o specie emblematica din Campia Crisurilor?

Statistici


Vzitatori astazi:21
Vzitatori ieri:43
Vzitatori total:99136
Maxim de vizitatoris:2012-04-26